Tema romanului o reprezintă avuția. Felix Grandet ilustrează tipul omului avar, care deși deține destule bunuri materiale, se află într-o continuă luptă pentru a-și mări averea. În contrast cu personalitatea lui puternică și degradantă în acelas timp este cea a fiicei lui, Eugenie. Deși a crescut într-o sărăcie lucie, datorită zgârceniei tatălui și lipsită de dragostea acestuia, ea a reușit să își însușească principii mult mai înalte decât dorința de a avea bani. Viața acesteia se schimbă atunci când se îndrăgostește de Charles, pe care tatăl său nu îl acceptă și care se îndepărtează de ea cu promisiunea că va reveni. Prinsă în vârtejul uneltirilor, în mijlocul unei societăți imorale ea își păstrează bunătatea și rămâne puternică, chiar și atunci când bărbatul pentru care a sacrificat totul uită de ea.
M-a impresionat felul în care este construit atât personajul Felix cât și Eugenie. Iar lecția pe care ea i-o da lui Charles spre sfârșitul romanului și atitudinea ei e demnă de de o doamnă în adevăratul sens al cuvântului. Totusi influenta societatii se resimte si ei trebuie sa se supuna normelor acesteia. Ultimul capitol ilustreaza cursul evenimentelor: "Asa merge lumea".
Citate preferate:
- Daca lumina este prima dragoste a vietii, dragostea nu este oare lumina inimii?
- Orice femeie care iubeste trebuie sa ascunda ce simte.
- In imprejurarile hotaratoare ale vietii, sufletul nostru se alipeste puternic de locurile unde ne napadesc bucuriile sau durerile.
- Unde exista omul fara dorinta si ce dorinta sociala s-ar indeplini fara bani?
- Erorile femeii vin aproape intotdeauna din credinta ei in bine sau din increderea in adevar.
- Iubirea este o a doua noastra schimbare la fata.
- Puterea timpului e un aliat de isprava.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu