Garabet Ibraileanu- "Privind viata" (2)

• Unii concep viata ca un rau, in voia caruia nu ai voie decat sa te lasi, ca sa ajungi la tarmuri inflorite. Altii o concep ca un curent, in susul caruia trebuie sa innoti voiniceste, cu speranta indoielnica de a junge la un mal aspru, unde sa iti odihnesti capul obosit.
• AMINTIRILE-o muzica ce ne vinde de undeva de dincolo de orizont.
• Cele mai multe judecati false in privinta lucrurilor omenesti se datoresc infirmitatii morale, si nu slabiciunii intelectuale pentru ca mai degraba pierde omul simtul realitatii prin partea morala, decat prin cea  intelectuala.
• Daca, apucand pe un drum, ti-ai rupt un picior, nu regreta ca n-ai luat pe altul, caci nu sti daca nu ti le rupeai pe amandoua.
• Amorul si crima sunt invazia naturii in mijlocul civilizatie.
• Prin sentimente oricare: bune sau rele , atarni de oameni. Prin inteligenta, ii domini.
• Sublimul vietii-ascensiunea spre piscurile inalte ale existentei- exclude sentimentalitatea, care supune pe om micilor nevoi ale celor din jurul lui.
• Cand ceri cuiva indulgenta, ii ceri dispret indulcit ori, dupa imprejurari agravat prin binevointa.
• E naiv sa te miri. E cinic sa nu te indignezi.
• Daca facem abstractie de punctul de vedere moral, ipocrizia bine reusita si bine sustinuta este victoria omului asupra animalului , a constientului asupra inconstientului, a inteligentei asupra sentimentelor, este suprema afirmare a acelei virtuti care formeaza piatra angulara a caracterului si care se numeste stapanire de sine.
• Daca nu ii poti cuceri inima prin propriile tale mijloace, nu te poate ajuta intreaga omenire cu toata stiinta, cu toata arta ei, cu toata diplomatia si cu toate armatele ei.
• Iubirea ,nebunia fiziologiei, nu se poate spune toata decat prin muzica, fiindca durerea se exprima prin tipete si muzica e tipatul perfectionat.